Remember: Eminescu

Mihai Eminescu

(1850 - 1889)

Portrait of Mihai Eminescu -
photograph taken by Jan Tomas (1841-1912)
 in Prague, 1869

"Mihai Eminescu* (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoșani - d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, și-a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunăoară. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pînă la urmă) și de teoriile lui Hegel."

"Mihai Eminescu*: (Romanian pronunciation: [miˈhaj emiˈnesku]; born Mihail Eminovici; 15 January 1850 – 15 June 1889) was a Romantic poet, novelist and journalist, often regarded as the most famous and influential Romanian poet. Eminescu was an active member of the Junimea literary society and he worked as an editor for the newspaper Timpul ("The Time"), the official newspaper of the Conservative Party (1880–1918). His poetry was first published when he was 16 and he went to Vienna to study when he was 19. The poet's Manuscripts, containing 46 volumes and approximately 14,000 pages, were offered by Titu Maiorescu as a gift to the Romanian Academy during the meeting that was held on 25 January 1902. Notable works include Luceafărul (The Vesper/The Evening Star/The Lucifer/The Daystar), Odă în metru antic (Ode in Ancient Meter), and the five Letters (Epistles/Satires). In his poems he frequently used metaphysical, mythological and historical subjects."
* click to read more info on Wikipedia

Afară-i toamnă 
(fragmente)
"Afară-i toamnă, frunza 'mprăştiată,
Iar vântul svârlă 'n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într'un ceas gândeşti la viaţa toată.

Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N'ai vrea ca nimeni 'n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri. (...)"

Now it's autumn... 
(excerpts)
"Now it's autumn, leaves roam and scatter,
Again the wind flings heavy drops against the glazing;
And you're reading old letters, tattered and fading
And retrace a whole life-time in just one hour.

With sweet trifles you enjoy such time-wasting,
You'd hate to be disturbed by a tap on the shutter;
For when it's sleeting outside, it's so much better
To dream by the fireside, sleepily nodding. (...)"

Izvorul lui Eminescu in Parcul Cișmigiu
Eminescu's Spring in Cișmigiu Gardens, september 2014
Arhiva foto privată/ Private photo archive.

Click to see an enlarged view.

Previous post&related:

 “Ce e val ca valul trece…spunea poetul”

Glossă de Mihai Eminescu

“Vreme trece, vreme vine,

Toate’s vechi şi nouă toate;

Ce e rău şi ce e bine

Tu te’ntreabă şi socoate;

Nu spera şi nu ai teamă,

Ce e val ca valul trece;

De te’ndeamnă,

de te cheamă,

Tu rămîi la toate rece." (...)

Below: side by side you will find a link to versions of 'Glossa' ('Glossa'), translations of Glossa by Adrian G. Sahlean &  Andrei Bantaș 
excerpts from the site:
Sursa/Source&credit: http://luceafarul.com/Pages/sbsglossabantas.html

Mihai EminescuGlossa Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi si noua toate; Ce e rau si ce e bine Tu te-ntreaba si socoate; Nu spera si nu ai teama, Ce e val, ca valul trece; De te-ndeamna, de te cheama' Tu ramii la toate rece. Multe trec pe dinainte, In auz ne suna multe, Cine tine toate minte Si ar sta sa le asculte?... Tu aseaza-te deoparte, Regasindu-te pe tine, Cind cu zgomote desarte Vreme trece, vreme vine. Nici incline a ei limba Recea cumpan-a gindirii Inspre clipa ce se schimba Pentru masca fericirii, Ce din moartea ei se naste Si o clipa tine poate; Pentru cine o cunoaste Toate-s vechi si noua toate. Privitor ca la teatru Tu in lume sa te-nchipui; Joace unul si pe patru, Totusi tu ghici-vei chipu-i, Si de plinge, de se cearta, Tu in colt petreci in tine Si-ntelegi din a lor arta Ce e rau si ce e bine. Viitorul si trecutul Sunt a filei doua fete, Vede-n capat inceputul Cine stie sa le-nvete; Tot ce-a fost ori o sa fie In prezent le-avem pe toate Dar de-a lor zadarnicie Te intreaba si socoate. Caci acelorasi mijloace Se supun cite exista, Si de mii de ani incoace Lumea-i vesela si trista; Alte masti, aceeasi piesa, Alte guri, aceeasi gama, Amagit atit de-adese Nu spera si nu ai teama. Nu spera cind vezi miseii La izbinda facind punte, Te-or intrece nataraii, De ai fi cu stea in frunte; Teama n-ai, cata-vor iarasi Intre dinsii sa se plece, Nu te prinde lor tovaras: Ce e val, ca valul trece. Cu un cintec de sirena, Lumea-ntinde lucii mreje; Ca sa schimbe-actorii-n scena, Te momeste in virteje; Tu pe-alaturi te stercoara, Nu baga nici chiar de seama, Din cararea ta afara De te-ndeamna, de te cheama. De te-ating, sa feri in laturi, De hulesc, sa taci din gura; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi Daca stii a lor masura; Zica toti ce-or vrea sa zica, Treaca-n lume cine-o trece; Ca sa nu-ndragesti nimica, Tu ramii la toate rece. Tu ramii la toate rece, De te-ndeamna, de te cheama; Ce e val, ca valul trece, Nu spera si nu ai teama; Tu te-ntreaba si socoate Ce e rau si ce e bine; Toate-s vechi si noua toate: Vreme trece, vreme vine. Adrian G. SahleanGlossa Time goes by, time comes along, All is old and all is new; What is right and what is wrong, You must think and ask of you; Have no hope and have no fear, Waves that rise can never hold; If they urge or if they cheer, You remain aloof and cold. To our sight a lot will glisten, Many sounds will reach our ear; Who could take the time to listen And remember all we hear? Keep aside from all that patter, Seek yourself, far from the throng When with loud and idle clatter Time goes by, time comes along. Nor forget the tongue of reason Or its even scales depress When the moment, changing season, Wears the mask of happiness - It is born of reason's slumber And may last a wink as true: For the one who knows its number All is old and all is new. Be as to a play, spectator, As the world unfolds before: You will know the heart of matter Should they act two parts or four; When they cry or tear asunder From your seat enjoy along And you'll learn from art to wonder What is right and what is wrong. Past and future, ever blending, Are the twin sides of same page: New start will begin with ending When you know to learn from age; All that was or be tomorrow We have in the present, too; But what's vain and futile sorrow You must think and ask of you; For the living cannot sever From the means we've always had: Now, as years ago, and ever, Men are happy or are sad: Other masks, same play repeated; Diff'rent tongues, same words to hear; Of your dreams so often cheated, Have no hope and have no fear. Hope not when the villains cluster By success and glory drawn: Fools with perfect lack of luster Will outshine Hyperion! Fear it not, they'll push each other To reach higher in the fold, Do not side with them as brother, Waves that rise can never hold. Sounds of siren songs call steady Toward golden nets, astray; Life attracts you into eddies To change actors in the play; Steal aside from crowd and bustle, Do not look, seem not to hear From your path, away from hustle, If they urge or if they cheer; If they reach for you, go faster, Hold your tongue when slanders yell; Your advice they cannot master, Don't you know their measure well? Let them talk and let them chatter, Let all go past, young and old; Unattached to man or matter, You remain aloof and cold. You remain aloof and cold If they urge or if they cheer; Waves that rise can never hold, Have no hope and have no fear; You must think and ask of you What is right and what is wrong; All is old and all is new, Time goes by, time comes along.

 Stay positive, today, tomorrow and always! 

Rămâi pozitiv, astăzi, mâine și întotdeauna!

So, very thankful, each and every day, to be inspired...

Gladly shared with:

Little Things Thursdays

Cad frunzele / Autumn Leaves / Les Feuilles Mortes. In memoriam: Édith Piaf

Toamna la Govora

sursa video Internet

In memoriam

 Édith Piaf 

19 December 1915 –  10 October 1963

 "real name Édith Lamboukas, previously Pills, née Gassion, was a French singer who became widely regarded as France's national diva, as well as being one of France's greatest international stars."

"Her last words were "Every damn fool thing you do in this life, you pay for." ^{Source Wikipedia}

Lainici

Polovragi

Foto Arhiva Privată/ Private Photo Archive

Click pentru un format mărit/ Click for an enlarged format

Instantanee autumnale/ Autumn Instants:

 Govora, Polovragi, Lainici.

Next post: Drumuri de suflet - Govora

Omagiu: Ar fi împlinit 100 de ani... legendara Maria

Sursa: foto / photo from wikipedia 

Omagiu legendarei Maria Tănase (25 September 1913 – 22 June 1963)



"... interpretă de muzică populară românească. A fost supranumită Pasărea măiastră, Edith Piaf a României și Regina cântecului popular."



  Vocea sa de aur rămâne incomparabilă... şi graţie înregistrărilor... nepieritoare!

Did you know:

Excerpts from wikipedia:

"In 1955, Maria Tănase received the State Prize and in 1957 she was honored with the medals "Ordinul Muncii" (The Order for Activity), "Premiul de Stat" (The State Award), and the title "Artistă Emerită" (Honoured Artist of the Republic) for her contributions to the arts.

            Within her lifetime, she had been fondly remembered by many Romanians also as their own Edith Piaf, legendary French singer who, like Maria, had also achieved worldwide fame by the way of her own extensive repertoire of French cabaret songs. If Maria was born in September 1913, Edith Piaf's birth would have been a couple of years soon afterward, in December 1915. Sadly, however, but interestingly enough, they both passed away in the same year of 1963: Maria died in June, three months short of her 50th birthday, whereas, Edith Piaf died in October, two months away from her 48th. Throngs of people had filled the streets of Bucharest and Paris respectively, on the days of their deaths, to memorialize the two ladies who helped make the folk music of their own respective countries a worldwide phenomenon."

Sursa/Source of  info, foto / photo & video: internet media. Wikipedia

For more info: click on the links above...

"Apelul către sănătate" şi/sau "cum ne-am rătăcit în sistem"...

Pentru a înţelege: Lăzărescu este un personaj de film plimbat între spitale...
Ca acesta, în realitatea zilei de azi, însă, sunt multe persoane ce trec prin situaţii absurde, groteşti în lupta pentru propria lor sănătate!!...
Puteţi spune că viaţa bate filmul... sau filmul bate viaţa? cine pe cine copiază?... întrebări fără răspuns, doar?
Trăim timpuri tulburi - o să replicaţi.. şi asta dă dreptul unora să nu mai fie oameni?
În 12 ore per total, din miez de noapte şi până dimineaţa ne-am plimbat între 2 spitale şi am schimbat 3 ambulanţe...  cum vi se pare? din care realitate e rupt scenariul... şi mai ales până când?..

Gândul acesta sper că nu va rămâne călător... devine Memento... şi năzuie că scenariile de film... vor înceta să mai existe... atunci cănd vorbim de sănătate...

Fragmente din eseul

"Domnului Lãzãrescu, cu dragoste!"

by Roxana Dumitrache

(...)cu greu mi-aş fi putut închipui cã voi trãi aievea scenariul din filmul lui Cristi Puiu. Nu am pus la îndoialã afirmaţia conform cãreia scenariul urmãrea o situaţie realã dar, mã gândeam cã astfel de întâmplãri tragice sunt cele care odatã trecute nu sunt lãsate sã se mai repete, cã vor schimba oamenii şi cã pot duce la schimbarea sistemului. Am aflat însã pe propria piele, cã istoria trebuie învaţatã tocmai pentru a ştii exact la care întâmplare trebuie sã te raportezi când treci prin fapte asemãnãtoare..."

"Şi este doar începutul... (...)

La ora 22.10 dãdeam primul telefon solicitând ambulanţa pentru o persoanã de 78 de ani, într-o crizã de discopatie, imobilizatã pe un scaun de la ora 21 fãrã posibilitatea de a mai merge sau sã se ridice singurã de pe scaun, plângãnd de durere, cu antecedentele unui accident cerebral, cu gonartrozã bilateralã şi coxartrozã bilateralã.

Ora 23. Revin la serviciul de ambulanţã şi în timp ce vorbeam se aude soneria şi închid considerând cã a venit ambulanţa cu medicul mult aşteptat. Într-adevãr este o d-na doctor însoţitã de încã o persoanã. Intreabã care este este problema, ia tensiunea :18/9, face o injecţie ce se presupunea cã ar trebui sã diminueze durerea (în poziţia sezând pe scaun cãci nu se poate mişca şi numai simpla înclinare a corpului o face pe mama mea sã strige de durere şi sã plângã) şi ni se recomandã ca dupã 30-40 de minute sã o aşezãm pe pat şi dacã nu cedeazã durerea sã o ducem la spital. Îi spun cã stã pe scaun de la ora 21 şi nu s-a mai putut mişca deci ce ar fi aşteptat şi solicitãm sã fie transportatã la spital pentru investigaţii.....(...)

echipajele sunt ocupate cu intervenţia la acest eveniment. Începem sã ne înscriem în scenariul filmului, nu?

La ora 23.35 revin la 112 şi întreb ce se aude cu unitatea de transport solicitatã şi aflu cu surprindere cã nu se ştie nimic, nu fusese încã anunţatã solicitarea pentru transportul mamei mele la spital aşa cum credeam cã o fãcuse doctoriţa venitã la control şi când mi se cere sã spun numele doctorului care a rãspusn la primul meu apel ş ice a scris pe trimitere constat cu surprindere cã nu şi-a scris numele şi nu a pus nicio parafã de parcã nimeni nu trecuse pe la noi. Biletul de trimitere scris pe hârtia cu antetul Clinicii medicale HIPOCRAT 2000 stã mãrturie ca în ziua de 6.IX.2013 cineva a trecut prin casa noastrã. Cine sã fi fost oare? Am cerut operatoarei sã verifice ce echipaj a rãspuns apelului meu (mãcar şã ştiu cã nu au fost nişte impostori care intercepteazã 112 şi intrã în casa oamenilor profitând de durerea lor şi de vigilenţa scãzutã în astfel de momente) şi mi se spune cã orice întrebare am sã mã adresez în str, Mihai Eminescu 226, sector 2. Noteazã solicitarea mea pentru transport pacient, subliniez cã este vorba de o persoanã imobilizatã pe un scaun şi întreb de data asta cu cine am stat de vorbã. Operator 80.

Ora 24.35. Soseşte unitatea de transport cu un brancardier care ne spune sã ducem bolnava la maşinã. Un dialog al surzilor se pare cã a fost dialogul meu cu operatoarea de la staţia de ambulanţã. Îi arãt bolnava în lacrimi pe scaunul pe care stã de la ora 21 şi îi spun cã datoritã durerilor nu se poate mişca deci suntem în impas. Omul se adunã, sunãm la 112 şi aduce la cunoştiintã situaţia apoi duce scaunul cu rotile şi cu ajutorul nostru şi dând dovadã de pricepere în manipularea persoanelor aflate în aceastã situaţie, o asezãm în scaunul cu rotile cu care o ducem la ambulanţã. Nu pot sã-I reproşez nimic, face tot ce se putea face într-o astfel de situaţie. Dar ce facem cu trimiterea la spitalul Colentina nesemnatã şi neparafatã, despre care omul nu ştie, aşa cã ne îndreptãm spre Spitalul Sf. Ioan. Am avut noroc cãci de gardã era d-na dr. Diaconu cãreia îi mulţumesc pentru modul în care a acordat atenţie cazului, tratamentul pe care l-a fãcut de urgenţã mamei, ameliorându-i starea. Dar şi întregului personal care a dat dovadã de compasiune şi a fost prompt în a se ocupa de caz. Diagnosticând corect problema şi gradul ridicat al suferinţei, luând legãtura cu medicul neurochirurg de la spitalul Dr. Bagdasar şi dispunând sã se facã o serie de analize pentru a scurta timpul de diagnostic precum şi faptul cã a solicitat o ambulanţã de transport ce a venit cu doi brancardieri ce au putut sã o transporte corect şi fãrã suferinţe suplimentare pânã la spitalul Dr. Bagdasar, unde trebuia de fapt sã ajungã, doamna doctor a fãcut ceea ce aşteptãm cu toţii de la personalul medical.

Ora 2.40. Se face prezentarea la camera de gardã a spitalului Dr. Bagdasar. Meciul se terminase de mult dar noi de-abia ajungeam în locul unde se presupunea cã se va pune diagnosticul final şi se va decide tratamentul. Orã de noapte, lipsa aparaturii de investigaţie RMN şi faptul cã radiografiile fãcute la spitalul Sf. Ioan nu sunt concludente desi aratã modificãri, fac imposibilã diagnosticarea finalã pânã dimineaţã. Medicul de gardã ne prezintã cele douã posibilitãţi:

- transport înapoi acasã, apoi dimineaţa chemãm o ambulanţã privatã şi ne deplasãm la o clinicã sã facem RMN dupã care, revenim la spitalul Dr. Bagdasar ca sã se stabileascã diagnosticul final: tratament sau necesitatea operaţiei. Şi sã nu uitãm cã vorbim de un bolnav care nu se poate mişca, cu dureri atroce.

- A doua variantã: rãmânem în spital pânã dimineaţã, apoi ne deplasãm la cu targa, ambulanţa, sau ce o fi la clinica Hiperdia din incinta spitalului, facem investigaţia şi revenim înapoi pentru diagnostic la medical specialist. Variantã acceptatã.

Pânã dimineaţa tratamentele de la cele douã spitale fac ca durerea sã diminueze uşor şi o transportãm pe mama cu targa panã la clinicã pentru investigaţie. Plãtim cei 480 de lei, pentru investigatia RMN . Dar am o intrebare: nu ar fi trebuit sa ni se dea o trimitere de  catre medicul sprecialist in cazul in care fãrã aceasta nu putea fi pus un diagnostic corect şi când aparatul spitalului este defect npentru a plati doar jumãtate din costul investigaţiei fiind vorba de un asigurat ?

Ne întoarcem la camera de gardã şi medicul specialist stabileşte tratamentul şi face recomandãrile de rigoare. Datã fiind vârstã şi problemele asociate, nu se recomandã operaţia dar problemele relevate de investigaţia imagisticã aratã gradul de afectare al coloanei şi justificã durerile şi imposibilitatea mişcãrii. Pentru transport spre casã se solicitã o ambulanţã, care soseşte tot cu un om care rãmâne surprins cãnd aflã cã trebuie sã transporte un bolnav care nu se mişcã singur. Aici în spital îl ajutã un infirmier dar acasã sunt întrebatã dacã am un bãrbat. Spun cã da, tatãl de 81 de ani. Ca în filmele cu Stan şi Bran. Pleci din spital dar la destinaţie chemi un vecin sau un prieten Am chemat şi eu un nepot sã o putem aduce pe mama acasã...."

"

Ora 11. Cred cã aceasta ar fi momentul în care aventura mea pe care aş numi-o “rãtãciţi în sistemul medical” din care ştiu sigur cã nu am ieşit mai sãnãtoşi decât am intrat dar în mod sigur cu mai puţini bani decât am plecat de acasã şi cu mai puţinã încredere în ceea ce aveam tendinţã sã cred cã începe sã se mişte. Am înţeles cât sunt de naivã sau mai bine zis cât de mult îmi doream sã vãd schimbarea. Am mai înţeles totuşi cã nu sistemul este bolnav dar oamenii din sistem sunt înbolnãviţi de lipsurile şi de situaţiile fãrã ieşire în care sunt puşi zilnic şi pe care nu le pot controla. Cã unii dintre cei din sistem nu au ce cãuta acolo şi asta este o realitate. Compasiunea faţã de durerea unui om aflat în suferinţã, nu se aflã pe nici o listã de necesar a vreunui spital astfel încât dacã nu o are cel ce îmbracã halatul alb nimeni, niciodatã nu îi va putea da. Respectul pentru cel care cere ajutor indiferent dacã este frumos sau urât, tânãr sau bãtrân, bogat sau sãrac, nu se aprovizioneazã de la magazia spitalului astfel încât lipsa lui nu se poate imputa sistemului. Lipsa informaţiei poate sã facã diferenţa între viaţã şi moarte. Poate cã eu ca pacient nu ştiu ce înseamnã pentru sistem o “urgenţã” dar ştiu sigur cã atunci când durerea te face sã urlii atunci pentru “aparţinãtori” eşti cea mai mare urgenţã! Nu raţionezi, nu înţelegi vrei doar sã fie alinatã durerea, sã nu mai vezi lacrimile celui drag, sã nu-I mai auzi strigãtele de ajutor!

Am întâlnit oameni şi …oameni. Unii şi-au fãcut datoria şi le mulţumesc din suflet. Alţii despre care voi mai vorbi, mi-au arãtat cãt de mare este mizeria din sistem. La propriu şi la figurat. Nu au ce cãuta acolo chiar dacã drumul de la normalitatea a ceea ce ar însemna asistenţã medicalã corectã pânã la realitatea cruntã de astãzi este îngrozitor de lung...."

http://calatorprintaramea.wordpress.com/2013/09/08/domnului-lazarescu-cu-dragoste/#comment-1070 

 

 

 

                                  La final... din capitolul dezvoltare personală... poate ajută!

 

 

 

In a rainy day... or It is said: "Sharing is caring!"

It is said: "Sharing is caring!" / Aşa cum se spune: "Împărtăşind, îngrijim!"

Today is a rainy day.../ Azi e o zi ploioasă..

Beauty / Frumuseţe

  

A perfect day for a quick view on / O zi perfectă pentru o lectură despre dezvoltare personală:

Melanie's Blog: Peace of Mind Tips and Advice.: "Do you have peace of mind in your life? I am sure you would be happy to forget your troubles, problems and worries, and enjoy a few moments of inner calmness and freedom from obsessing thoughts...."


excerpts

• "Every day, we face numerous inconveniences, irritations and situations that are beyond our control. If we can change them, that's fine, but this is not always possible. We must learn to put up with such things and accept them cheerfully."

• "Don't take everything too personally. A certain degree of emotional and mental detachment is desirable. Try to view your life and other people with a little detachment and less involvement. Detachment is not indifference, lack of interest or coldness. It is the ability to think and judge impartially and logically."

... ca un şotron, viaţa...

                  Azi am dat peste un post în care se vorbea despre cum ne complicăm singuri viaţa sau poate, mai degrabă, despre cum ar trebui să nu ne mai comportăm şi cum să vedem partea plină de pozitivitate a paharului ca să zic aşa. Să încercăm să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să ne închipuim că suntem copii cănd totul părea mai altfel... să ne imaginăm că jucăm din nou şotron - de exemplu...

                  Sigur postul acesta de dezvoltare personală nu l-am găsit întâmplător, ci în urma lecturării altor rânduri. Mesajul, din final, zicea aşa:

                  "Desenează-ţi fiecare căsuţă a şotronului cu dragoste şi cu certitudinea că vei păşi într-o bună zi în ea. Nu contează căt îţi va lua, pentru că nimeni nu joacă şotron cu ochii pe ceas şi nimeni nu nimereşte la rând toate căsuţele desenate. Dragostea faţă de joc ne permite să ne bucurăm când piatra pică alături sau când călcăm cu piciorul pe linie. Si dacă e momentul să facem loc altcuiva să păşească în căsuţe, atunci putem să ne bucurăm alături de el şi el sa va bucura alături de noi. Pentru că este o curgere firească a bucuriei în acest joc şi in această viaţă."               

                  

"Bucură-te în fiecare moment, pentru că şotronul e la fel ca viaţa, şi nu e despre a fi perfect la fiecare mişcare! Nu e despre a fi rigid şi serios, ci despre a fi flexibil şi a te bucura de fiecare dată când încerci să păşeşti în următorul loc desenat de tine, pentru tine." sursa: https://www.damaideparte.ro/psihologie

    

..a venit vara!!

Ascultă muzica

în soarele verii!

 Listen to the music

in the summer sunny warmth!

Prima zi de vară/First day of Summer

Solstiţiu de vară/ summer solstice: 21 iunie 2013/ june 21, 2013

sursa video: internet.

Instant pictures from personal photo archive. Alexandru Ioan Cuza Park.

A lovely day!

Today is a lovely day...

O zi plăcută...

perhaps too much warmth....

cu poate prea multă căldură ...

but under the trees...
dar... la umbra copacilor...

on the lake shore...
pe malul lacului...

 in the "world" of little ducks ...
în "lumea" micilor răţuşte...

everything's fine!!
totul e perfect!!

Have a lovely day!

personal photo archive. Alexandru Ioan Cuza Park

...aştept vara... în Cireşar!!

iunie

               "Numele lunii iunie este, ca şi celelalte, de origine latină. El derivă de la numele zeiţei Iuno, căreia i-a fost dedicată această lună.

               Dar romanii l-au pus mai tărziu în legătură cu Iunius Brutus, conducătorul mişcării republicane la Roma, şi după modelul acesta au dat şi celor două luni care urmează numele unor personalităţi romane".

                                    extras publicat în "Tempo", 7.VI.1939 de academician Al. Graur

             
               Ei...bine: da - suntem în iunie, luna lui Cireşar, dar...există şi un dar: plouă... şi plouă temeinic, cu regularitate, cu patimă, cu fulgere şi tunete, adesea, uneori din senin, cu oarecare nonşalanţă, ş.a.m.d... ca să nu mai lungesc vorba!

               Ar trebui ca zilele acestea să fie soare tot timpul aşa ca în instantaneul surprins de lentila aparatului meu foto, nu-i aşa? asta e... "speranţa moare ultima!" zice o "vorbă"!! cine ştie ce va mai fi mâine... dacă se anunţă tot ploi?! .. aşa am observat la meteo...şi mai ziceau ceva şi de "cotele Dunării"... şi asta chiar îmi aduce aminte de după-amiezele copilăriei în care se anunţau la radio, la prânz, fantasticele cote ale Dunării... păi ce vremuri! ce timpuri! stai că ştiam şi în latină "O tempora! O mores!"
             În sfăşit - cam asta e... dacă ştiţi pe cineva care ar putea să pună o vorbă bună pentru "a opri" ploaia, dacă există o căt de mică probabilitate să avem timp frumos... lăsaţi-mi o notă scrisă! Sincer: apreciez şi îmi pare rău totuşi dacă... vremurile, timpurile vă dau planurile peste cap, ca şi cum crizele de tot felul - ale tuturor - n-ar fi de ajuns zilele acestea! cum ce crize? păi astea de care vuiesc toate mijloacele media: de bani, de energie, de timp, de timpuri, de afect, de sentimente, deee... lumbago, de ce vă mai doare... ce ştiu eu!?... de toate... grămadă, pe căpiţe, grupuşoare, grupuleţe... LOL... zic şi eu aşa ca în spirit de glumă să mai facem loc de un soi de senin spiritual...

             exact: ca aici... în instantantul în care doi "tinerei" stau pe o bancă într-un parc...

    

ehhh..."doi pe o bancă"... şi asta îmi aminteşte de ceva...dar las pe altădată! e iunie .... şi ce dacă azi iarăşi plouă?!? "e şi mâine o zi"...  pfiu şi citatele astea!!! ce ar fi viaţa fără ele....

           

sursa video internet

 

Iunie sau... oare vine vara?

E iunie... calendaristic vorbind! Păi şi dacă e aproape vară... n-ar trebui să nu mai plouă?! Întreb... doar... aşa ca şi cum m-aş afla în treaba cuiva...

Azi mi-am propus să fiu darnică...
azi mi-am propus să nu mă mai impacientez...
azi mi-am propus pentru a nu ştiu câta oară să.... apoi să nu mă... ştiu ce o să credeţi că e un joc de cuvinte!

O să se întămple ceva şi apoi altceva... ei bine azi: voi fi indulgentă, voi fi darnică, mă voi uita la "stele" şi la oameni, la trăirile lor, la ale mele, azi mă voi plimba şi în natură şi în virtual...

Că tot veni vorba de virtual şi de a fi darnic: iată un site (de dezvoltare personală 
http://www.damaideparte.ro/index.php/rocada-oamenilor-din-viata-noastra/10936/) util pentru toată lumea (n.b. mă rog, aşa cred eu...) şi care are un post despre un subiect sensibil: despre oamenii din viaţa noastră...

E genul acela de post care te pune pe gânduri în sensul "căt mai" pozitiv cu putinţă...
Aa... sigur - mai sunt şi alte posturi care te pot pune pe gânduri - acum acesta mi s-a părut a fi indicat... de aici mi se trage şi ideea cu dărnicia, cu trăirile mele ori ale altora...

apoi cred că e interesant şi acest video cu memorabile rănduri din Paler... Viaţa pe un peron


Restul... ...it is said: "it's up to you"!! No comments

Din primăvară (II)

…”curge timpul prin înalturi,

astru poartă lângă astru,

 răzbunându-mă-n albastru.

VISUL, aur prins în palme,

Ca nisipurile-n ape,

Trebuie să-l las, să-mi scape.”

                                     fragment din "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga

"Vei plânge mult ori vei zâmbi?"

Eu
nu mă căiesc,
c-am adunat în suflet şi noroi-
dar mă gândesc la tine.
Cu gheare de lumină
o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul,
că sufletul mi-aşa curat,
cum gândul tău il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plânge mult atunci ori vei ierta?
Vei plânge mult ori vei zâmbi
de razele acelei dimineţi,
în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:
"Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?"

Poemele luminii (1919) de Lucian Blaga

Foto Arhiva personală 2013:
 Instantanee: cer de mai - înainte şi după furtună;
 Click for a large format/view.

Din primăvară (I)

             "Căteodată, viaţa seamănă de-a binelea cu basmul. Dacă ar semăna totdeauna cu el nu ne-ar mai fi grije de nimic şi am trăi plutind ca păsările cerului şi aţipiţi în lumină ca floarea de crin."

                                                          Fragment din "Basmul" de Tudor Arghezi din Volumul de proze: "Ce-ai cu mine vântule?" "Pe o palmă de ţărână. Poveştile boabei şi ale fărâmei." editat 1970

                                      Foto arhiva personală. mai 2013.

Plouă în luna lui....Mai?!?

                        O nouă lună în calendar... bifată! Şi de acest 1 mai - vremea ţine cu cei pasionaţi de ieşirile în natură, în mijlocul ei, prin parcuri, pe aleile umbrite din grădinile publice, cu siguranţă la pădure pentru un grătar cu sau fără peripeţii plus un bronz temperat şi poate, de ce nu, o ieşire la şosea ca într-un chanson d'autrefois...dar care invita la plimbare într-o zi de sămbată ori ...ba!!

             Azi vă propun videoclipul de mai jos...are un ceva anume, un fel vibrant atăt de potrivit cu această sărbătoare...sau aşa vreau eu să mi se pară (sic)!

           Deci, 1 Mai, Ziua Internaţională a Muncii - început de lună, lună de primăvară...şi peste căteva zile urmată de o altă mare sărbătoare... aţi început pregătirile cred! Floriile au trecut...ouăle "vor înroşii"...cozonacii ne aşteaptă şi mă opresc, dar bănuiţi că aş mai putea avea idei!

         Dacă va ploua? Habar n-am...dar se aude un zvon că de Paşte s-ar putea!

                                

          Sursa Internet: Official Video for Pink Martini's "Splendor In The Grass" 

                                         Plimbare - Promenade - a Walk

                                                       in Bucharest "

                  "Bucharest was first mentioned in documents in 1459. It became the capital of Romania in 1862 and is the centre of Romanian media, culture and art. Its architecture is a mix of historical (neo-classical), interbellum (Bauhaus and Art Deco), Communist-era and modern. In the period between the two World Wars, the city's elegant architecture and the sophistication of its elite earned Bucharest the nickname of "Little Paris" (Micul Paris). Although buildings and districts in the historic city centre were heavily damaged or destroyed by war, earthquakes (...) In recent years, the city has been experiencing an economic and cultural boom.^"

                           ^{So let's see:}

•            Anul trecut de 1 Mai - orele 17 trecute cum zicea cândva un concetăţean...hai-hui prin Bucureşti de la Izvor prin Cişmigiu spre Calea Victoriei...
•            L'année dernière,  on 1 Mai... 17 heures "passé",  comme une expression d'autrefois dit par un compatriote... Une promenade par hasard a travers  les rues chez Park Izvor par Cişmigiu à Calea Victoriei (Rue de la Victoire).

•           Last year on 1st of May.... and a wonderful walk from the Izvor Park at Cişmigiu Park and then till the Victory Square...

Le Pont Izvor  - riviere du Dambovita – spre Piaţa Unirii;

 Izvorul Oticului River - Dâmboviţa River - Unirii Square



Teatrul Bulandra pe Schitu Măgureanu spre Grădina Cişmigiu;

Bulandra Theatre on Schitu Măgureanu Ave. to Cişmigiu Park

Bulevardul Regina Elisabeta în zi de sărbătoare...liber la circulaţie!

Queen Elisabeta Avenue en pleine jour du fete.... pas du circulation!



Arhivele Statului spre Primărie vis a-vis de Cişmigiu 

The City Hall (in the centre) & The State Archives (old buildings)

să ne facem o idee despre un eventual traseu...

let's find out an itinerary...

Să intrăm în parc...

Let's go in the park...

17 trecute...v-am zis, nu?

around 17 on the clock... already I told you!

frumos!! vă las să vă faceţi o idee şi curănd am să vă povestesc ceva mai mult...

wonderful...I let you to have your own idea about this Park! Soon I'll write a post about it...

verde peste tot, bărci şi timp frumos...

green all over, boats and a pleasant time to spend...

pare a fi o "dumbravă" minunată...

it seems to be "a magical landscape"

din nou hai hui

once again on the itinerary

printre ramuri verzi...apusul

sunset... over the green leaves

nimfa fără nume

the lovely nimfa without a name

spre Universitate

towards University

Cercul Militar Palatul Cercului Militar

Fântăna Sărindar

Sărindar Fountain was build at 17 september 1896

La Restaurantul Capşa...spre Capitol pe Calea Victoriei despre care - sper - să vă povestesc... cândva!At Capşa Restaurant Capşa

... towards Capitol Restaurant on the Victoriei Avenue... a story to tell you about soon!!

Foto arhiva personală - Photos Personal Archive

 click for an enlarge photo images

 Grădina Cişmigiu în mai 2012

n.b. more info in english version about Cismigiu Park on wikipedia



Şi pentru că, deja, v-am obişnuit cu mici explicaţiuni lexicale ori gramaticale oferite de domnul academician Alexandru Graur, ei bine, nu ratez ocazia de a o face şi acum cu privire la termenul de...

mai

         "Numele lunii mai este de origine latină, ca şi celelalte nume de luni: maius, derivat de la numele zeiţei Maia, mama lui Mercur.

         În epoca istorică, această zeiţă joacă un rol cu totul neînsemnat, dar, desigur, înainte de influenţa grecească ea va fi avut o însemnătate mult mai mare, căci numai aşa ne putem explica faptul că i s-a consacrat o lună."

                                       publicat în "Tempo", 4.V.1939

                                            extras din Volumul II "Puţină Gramatică" de Al. Graur,

                                                              Editura Academiei -1988

                   "Maintenant une petite explication lexicale ou grammaticale publiee par l'académicien Alexandru Graur..

                                            sur l'origine du mot:                                            mai

                 "Le nom du cet mois: mai est d'origine latine comme les autres noms du mois: maius - derivee du nom de la Maia, déesse

(godess), la mere du Mercur.

                   Dans la epoque historique -  Maia joue un petit rol, mais bien sur que avant de l'influence d'origine grecque c'est sur que elle a eu une large importance parce que seulment comme ca on peut explique le fait d'avoir a elle consacree un mois."